Hehe, pai ma dusei / pai ma dusei la… Vama Veche. Asa cum o parte dintre voi stiu saptamana trecuta am fost parte dintr-un proiect mai amplu RockSchool, prin care elevii si colaboratorii RockSchool au cantat live la Goblin in Vama Veche. Toata distractia s-a intamplat de-a lungul a 3 zile (luni-miercuri) cu spectacole in fiecare seara de la ora 20 la 23.

Am cantat cu StereoBites marti si miercuri si intr-o trupa/combinatie de persoane realizata ad-hoc si “botezata” de cativa critici extremisti drept Voma Veche Cu StereoBites ne-am facut treaba si am cantat piesele noastre (Snow, I’m Yours, Bitch, Mistretul), dar am avut si o tentativa de a canta Vara Asta by Vama Veche. Anyway, rezultatele, asa cum au reiesit ele le aveti mai jos. Tot ce pot sa va spun este ca e f misto sa fii pe scena (mai ales daca nu ai trac si uiti versurile ).

StereoBites cover, Red Hot Chilli Peppers – Snow

StereoBites cover (Gabi, Marius, Sebi), Timpuri Noi – Mistretul

StereoBites cover, Meredith Brooks – Bitch

StereoBites cover, Jason Mraz – I’m yours

Creedence – Proud Mary, Guns – Knocking on heavens door, Tracy Chapman – Give me one reason to love you

Of course, intrebarea este special exagerata in scopul de a sustine concluzia unui articol Royal Pingdom care se intreaba de ce nu a devenit LINUX mainstream si nu a crescut in popularitate, ramanand la o cota de piata de sub 1% (!!!) in ultimii 20 de ani.

Cei de la Royal Pingdom se bazeaza pe un studiu StatCounter (bazat pe info din peste 3 000 000 site-uri) care arata ca in ultimii 2 ani cota de piata a LINUX in categoria sistemelor de operare pentru Desktop este sub 1% (0,77%), mult sub ceea ce inseamna Windows (92%) sau MacOS (5,6%)  la momentul actual. Asta in ciuda faptului ca pe partea de servere si chiar si in zona de  mobile (Android, Maemo) sistemul de operare LINUX a inregistrat succese.

Care ar fi motivele pentru care LINUX nu a fost acceptat la nivel mai larg in zona de desktop users:
- lipsa unei identitati clare (brand) in mintea utilizatorului ( din cauza multitudinii de distributii existente, care ingreuneaza procesul de alegere chiar si pentru power users; din cauza multitudinii de interfete grafice – GUI)
- dificultatile intampinate in instalare, configurare si utilizare (setari, driveri, usability), in conditiile in care Win7 se bucura de un imens succes si datorita sistemului integrat de drivere
- faptul ca este orientat catre o nisa de tech geeks / tech savvy’s cu tot ce inseamna asta (setari infinite, posibilitati infinite de configurare si utilizare, etc)

Pe mine unul m-a atras ideea de LINUX la un moment dat, dar m-am lovit de cateva piedici in modul de functionare/gandire/compatibilitate/etc. astfel incat am renuntat. Sigur, ideea cu sistem de operare open-source si software 100% open-source se poate pune in aplicare, dar cu mici dezavantaje in partea de eficienta in cazul solutiilor de business. Pentru acasa cel mai important dezavantaj este CONFIGURAREA si pe locul doi compatibilitatea cu diverse deviceuri/aplicatii.

CONCLUZIA: LINUX este in continuare un OS cu un imens potential si bazat pe principii sanatoase dpdv arhitectural dar inca nu si-a propus (sau nu a reusit) intrarea in mainstream prin livrarea unui produs care sa faca doua lucruri simple: USABILITY si COMPATIBILITATE. In momentul in care se va reusi lucrul asta va ajunge lejer din urma MacOS.

Image courtesy of Androidguys.com

Asa cum ziceam zilele trecute am intrat in lumea atat de aprig comentata/discutata a Android-ului, chiar daca cu o experienta mai putin placuta, care imi aduce aminte de vremile de trista amintire cand foloseam Windows Mobile. Foarte misto sistemul de operare al celor de la Google, se misca foarte bine si arata f bine – chiar daca o parte dintre facilitati sunt similare celor de pe iPhone (pozitionare icons, mai multe desktopuri configurabile, etc).

Ce imi place la Android (versiunea 2.1, care exista acum pe HTC Desire):

• ca se misca foarte bine (este adevarat ca il ajuta si procesorul la 1GHz al smartphone-ului si cei 576MB de RAM)
• ca este configurabil in mare masura si ca am scapat de majoritatea tampeniilor lui nenea Jobs (gen sincronizare pe bluetooth imposibila, fara copy/paste, etc)
• ca seamana din punct de vedere usability cu iPhone, care la momentul actual consider ca are cel mai bun software din tot ce exista pe piata – m-am obisnuit repede cu task-urile de baza
• ca exista aplicatii gratuite care acopera o gama mare de facilitati suplimentare (lanterna pe telefon, scurtaturi pentru programe, file browser, etc)

Ce NU imi place la Android:

• numarul inca mic de aplicatii existent in baza de date
• “reminiscente” pe care inca le mai are din “modul de gandire Windows Mobile”, gen “tre’ sa apas 5 butoane ca sa execut o operatiune”
• calitatea slaba a aplicatiilor din GMarket (atat din punct de vedere design, cat si functionalitate aplicatiile sunt inca mult sub ceea ce are Apple in AppStore)
• ca nu am acces la aplicatiile platite din Romania (ma duce cu gandul la vremurile cand eram frustrat ca PayPal si alti furnizori importanti din afara nu acceptau Romania)
• faptul ca se sincronizeaza automat la contul de mail/twitter/etc fara sa imi dea voie intr-un mod SIMPLU sa imi aleg ce aplicatii vreau sa stea conectate permanent la net (serviciile PUSH sunt stresante atunci cand folosesti o aplicatie gen Twitter)
• mai toti clientii de Twitter sunt mai slabi decat ce aveam pe iPhone
• ca jocurile au grafica si “jucabilitate” mult mai slaba decat cele de pe iPhone (dar aici sunt convins ca va recupera in timp, pentru ca exista potential mare)
• ca, din punctul meu de vedere, nu a reusit sa isi gaseasca un hardware impecabil care sa il ajute sa concureze cu iPhone (m-a suparat deja HTC-ul cu problema de la Desire)

Una peste alta am gasit ceva aplicatii care mi-au placut si pe care le folosesc cu placere si pe care vi le recomand (vezi mai jos).

Pentru ca am avut nevoie saptmana trecuta si a trebuit sa caut pe net m-am gandit sa iti fac viata mai usoara si sa iti povestesc care-i procedura (simpla, de altfel). Procedura pe care o povestesc acum este valabila doar pentru cetateni romani, nascuti in Bucuresti, cu domiciliul in Bucuresti, fara antecedente penale. Pentru toti ceilalti: gasiti informatii complete pe site-ul Politiei.

Procedura este una simpla:

• mergi la orice oficiu postal din Bucuresti
• completezi formularul dedicat si ai grija sa scrii corect contul Trezoreriei de care apartii (in functie de sectorul unde stai ai in oficiul postal o lista cu conturile Trezoreriei corespunzatoare; eu am domiciliul in buletin in sectorul 4, asa ca am completat contul Trezoreriei Sect 4)
• platesti taxa de 10 RON + comisionul postei si primesti chitanta pe suma de 10 RON
• cumperi timbre fiscale in valoare de 2 RON
• mergi la oricare sectie de politie ai chef
• completezi cererea de eliberare cazier
• prezinti 1. chitanta de 10 RON de la posta, 2. timbrele fiscale in valoare de 2 RON si 3. buletinul in original

La momentul asta, nenea/tanti de la ghiseu te baga in baza de date si iti elibereaza un document cum ca nu esti infractor. Ta da!

Programul la sectiile de politie este urmatorul:
Luni: 08⁰⁰ – 16⁰⁰;
Marţi: 10⁰⁰ – 18⁰⁰;
Miercuri: 08⁰⁰ – 16⁰⁰;
Joi: 10⁰⁰ – 18⁰⁰;
Vineri: 08⁰⁰ – 16⁰⁰.

Image courtesy of Webpr

Asa cum unii dintre voi stiti de ceva timp (~2 ani) am un iPhone din prima generatie de care am fost foarte incantat si care a devenit de-a lungul timpului un termen de comparatie pentru orice benchmark am facut in zona de telefonie mobila si smartphones. Singurele motive de nemultumire vizavi de ceea ce stie si poate iPhone-ul au venit de la cele cateva idei tampite ale lui Jobs (lipsa interconectare bluetooth, copy/paste, etc) – dar pe care le-am acoperit prin alternativele existente pe piata “gri” (jailbreak, Cydia, etc) si de la faptul ca deja este un device usor depasit tehnologic de modelele actuale (iPhone 3G, 3GS si 4G sunt mult mai cpabile dpdv viteza pe net, procesor, etc). In schimb nu m-a dezamagit in rest mai deloc, dimpotriva: am devenit usor-usor Apple fanboy.

Acuma, pentru ca omul este supus greselii (si eu sunt om, prin urmare gresesc si eu ) am decis la un moment dat in acest an ca vreau un telefon din zona terminalelor noi, cu Android (despre care am auzit atatea si care mi-a placut de fiecare data cand am interactionat cu el). In urma unui research am ajuns la concluzia ca HTC Desire (in USA ii zice Incredible, sic!) este modelul cel mai potrivit pentru mine atat ca performante cat si ca design. Si uite asa am facut un abonament la Orange (rusine, Vodafone, pentru ca nu sunteti in stare sa faceti competitie Orange pe zona de oferte la terminale!). Toate bune si frumoase, l-am achizitionat, am trecut peste cele cateva zile de acomodare cu noul sistem de operare, cu butoanele in plus fata de iPhone.

Si iata ca se face o luna de cand am minunatul device HTC pe mana si pot sa zic ca este un aparat minunat, cu o putere de procesare incredibila si cu un sistem de operare extrem de atractiv si ergonomic. Dar HTC Desire are o MICA problema: NU FUNCTIONEAZA! Cum asa? Pai simplu: la cateva saptamani de la achizitie, fara o utilizare intensiva (nu il folosesc ca telefon pt ca nu l-am putut debloca; este pe post de punct de acces la internet) HTC Desire se restarteaza in momentul in care accesez internetul pe 3G sau wireless, dar si cand executa task-uri ce necesita intreaga putere de procesare (video, etc).
Am zis ca sunt cel mai ghinionist nou posesor de HTC si/sau Android, dar facand un mic research am observat ca aceeasi problema o au mai multi posesori de Desire atat din RO cat si din afara. Niste baieti mult mai destepti ca mine au ajuns la concluzia ca este o problema hardware si ca placa de baza trebuie inlocuita. Nu stiu cum va suna voua, dar mie, dupa o luna si ceva de utilizare a unui device imi cam suna a HTC fail! (big time!!!)
Acum, am sa incerc o reparatie la service-ul autorizat si o sa sper ca poate noua versiune de Android (2.2 aka Froyo) imi va da voie sa folosesc la capacitate maxima acest device. Cross your fingers, dudes!