Bucurestiul intr-o ipostaza unica, de vis… must-see! )

Partea 1 – cu happy-ending

Partea 2 – usual stuff

Fostul ambasador al Statelor Unite la Bucuresti impreuna cu sotia sa (care se pare ca este o autoare cunoscuta in State) au publicat o carte despre Romania, o carte numita “Dracula is dead – How Romanians survived communism, ended it and Emerged since 1989 as the New Italy”.
In videoclipul de mai jos ei discuta despre spiritul romanilor, despre istoria romanilor, afirma ca romanii se considera “o oaza de latinitate intro zona slava” si ca la noi este natural sa iti vizitezi prietenii fara sa dai telefon inainte (”in Romania, if you have to call your friend first, what kinda friend are you? You should just be able to just… drop in“.
Daca vreti sa aflati mai multe sau sa cumparati cartea puteti sa intrati pe www.draculaisdead.com.

In December 1989, Romanians overthrew dictator Nicolae CeauÅŸescu, ending more than forty years of Communist totalitarianism.

Twenty years later, Romania is a thriving democracy, an economic success, and a member of NATO and the European Union.

What’s the story of the Romanian miracle?

Join former United States ambassador to Romania Jim Rosapepe and his wife, award-winning journalist Sheilah Kast, on an amazing tour of an amazing land—beyond Dracula, beyond orphans, beyond Communism, to the vibrant culture, unique history, and 21st Century skills which define modern Romania.

Textul de mai jos este preluat de pe blogul Oanei Ionita (bebelusa Oana de la Carcotasi) si se presupune ca ar apartine fratelui lui Toni Tecuceanu, Paul. Paul lanseaza un semn de intrebare asupra campaniei de vaccinare si a isteriei care a cuprins lumea la anuntul decesului lui Toni din cauza gripei porcine. Nu stiu voi, dar eu sunt convins (si ma conving aproape zilnic) ca il intereseaza pe statul roman de sanatatea mea cum ma intereseaza pe mine de inmultirea la scaieti – legea impozitului pe fast-food mi-a intarit convingerea ca ii doare la basca de sanatatea populatiei. So, inainte sa va faceti vaccinul ganditi-va de doua (trei?) ori…

“Romanii au o vorba: “mortul de la groapa nu se mai intoarce”. Asa este, oricat de mult mi-as dori, nu il voi mai vedea niciodata pe fratele meu in aceasta lume. Acest gand este trist, dureros, sfasietor, insa trebuie sa-l accept. Si il accept, dar tot nu am liniste. De cand fratele meu a parasit aceasta lume, imi vin in minte tot felul de intrebari… “De ce Toni nu s-a dus din timp la doctor?”, “De ce, cand speram ca isi revine, a murit?”,  “De ce Dumnezeu a vrut sa-l ia de langa mine atat de devreme?”.

Niciun raspuns… Incerc sa fiu tare, insa sunt nelinistit.

Imi amintesc exact toate vorbele pe care medicii mi le-au spus in cele 11 zile in care Toni a fost internat la terapie intensiva, la Institutul “Matei Bals”. Ceva nu se leaga! Informatiile pe care le-am primit se bat cap in cap. Profesorul Adrian Streinu-Cercel afirma raspicat: “Toni Tecuceanu a murit de gripa porcina”. Degeaba, nu am liniste.

Fratele meu a fost internat la spital in noaptea de 24 spre 25 decembrie 2009 in stare grava. Plamanii i-au fost afectati aproape in totalitate. Doar varfurile plamanilor mai erau sanatoase. Medicii au spun inca de atunci  ca sansele de supravietuire sunt mici, iar dupa simptome erau convinsi ca este vorba de gripa porcina. I s-au facut doua teste, iar rezultatele au fost negative. Abia dupa ce i s-a luat a treia oara secretie, rezultatul a fost pozitiv. Initial, medicii mi-au spus ca Toni avea virusul A H1N1 in organism de opt zile. Apoi, profesorul Adrian Streinu-Cercel a anuntat ca acest virus se instalase in organismul fratelui meu de trei zile. Mai mult, uneia dintre bebelusele de la Cronica Carcotasilor i s-a spus: “Toni Tecuceanu nu are gripa porcina”.  Ciudat, nu? Asta nu e tot! Racit fiind, Toni a petrecut foarte mult timp alaturi de carcotasi. Bebelusa Oana chiar s-a hranit din mancarea lui. Au mancat unul dupa altul. Au respirat acelasi aer in masina timp de 8 ore. Totusi, niciunul dintre ei nu s-a imbolnavit, desi medicii au anuntat ca in lume este pandemie si ca gripa porcina se ia repede.

In plus, cu cateva zile inainte de a fi internat la spital, Toni a acordat un interviu unui jurnalist de la Adevarul timp de trei ore. Intalnirea a avut loc in casa fratelui meu, care nu se simtea deloc bine. Cu toate acestea, ziaristul respectiv nu a contractat nici el boala. Pe parcursul zilelor in care Toni a fost internat la terapie intensive la  “Matei Bals” , medicii mi-au spus ca, in afara plamanilor, celelalte organe ale fratelui meu nu sunt afectate. Apoi, dupa necropsie, m-au anuntat ca toate organele i-au fost afectate. Alta ciudatenie, nu? Si, totusi, lucrurile bizare nu se opresc aici. In ziua in care fratele meu a incetat din viata, doctorii mi-au spus ca a murit, cel mai probabil, din cauza unui infarct. Apoi, dupa efectuarea necropsiei, am intrebat: “Care a fost cauza decesului?”. Mi s-a raspuns ca inca nu se stie cu exactitate si ca in foile oficiale au trecut”Insuficienta cardio-respiratorie acuta, bronhopneumopatie acuta bilaterala si obezitate-gradul II”. Am intrebat de infarct… “Cauza decesului o puteti afla peste trei saptamani, dupa ce vom analiza totul la microscop. Daca a fost vorba de infarct, vom vedea la microscop”, a fost raspunsul, cel putin ciudat, care mi-a fost oferit. Acum, dupa moartea lui Toni, toti romanii dau navala la spitale pentru a se vaccina. Se vorbeste de “Fenomenul Tecuceanu”…Oare e un fenomen sau doar o manipulare fara scrupule?

Nu stiu… Profesorul Streinu-Cercel sustine ca vaccinul nu are efecte secundare. Eu am aflat, din surse medicale, ca acest vaccin nu este prea indicat, ca dupa un an incepe sa atace organismul. Probabil, nu voi primi niciodata raspunsuri la aceste nedumeriri, insa nu vreau ca moartea fratelui meu sa fie folosita in scopuri murdare. Eu nu am putere, insa sunt convins ca Bunul Dumnezeu va face lumina in acest caz.  (Paul Tecuceanu).

Sursa: Oana Ionita

Oare calitatea slaba a serviciilor in Romania este data de incapacitatea statului de a reglementa corect situatiile potentiale, de indiferenta populatiei sau de nesimtirea prestatorilor. Stiu, subiectul este extrem de dificil de tratat si problema practic imposibil de rezolvat, dar nu pot sa nu ma intreb.

Tot semnul asta MARE de intrebare mi-a aparut dupa ce am citit la Vlad Petreanu patania unui cuplu la Cinema City si mai exact la IMAX. Patanie care din punct de vedere al inconfortului creat depaseste cu mult nemultumirile exprimate de mine cu ceva timp in urma. Bineinteles, asta s-a intamplat la f scurt timp dupa ce mi-a povestit un prieten patania sa de la Teatrul Foarte Mic. Si la f scurt timp de la patania altui prieten bun cu eMag.

Am detectat trei stereotipuri comportamentale clar definite in doua din cele trei exemple:
1. CLIENTII NEMULTUMITI

De ce sunt clientii nemultumiti? Pai f simplu, pentru ca au platit ceva si au primit cu totul altceva. In cuvinte simple, din Berceni – da, mi-e dor de Berceni! -  asta s-ar chema tzeapa. In cuvinte ceva mai sofisticate, legal, s-ar numi inselaciune. Oricare dintre limbaje le-ai folosi, tot la aceeasi concluzie ajungi: cineva iese sifonat dintr-o relatie comerciala care numai win-win nu este.Ok, deci clientii sunt nemultumiti pentru ca au fost inselati. Sau asteptarile le-au fost inselate. Cam totuna, nu?
Sfatul meu: va multumim ca existati si ca ne faceti viata mai buna. Va multumim ca aveti curajul sa puneti piciorul in prag pentru dreptul vostru si ca nu va resemnati. Keep up the good work!

2. PRESTATORII INCOMPETENTI
Foarte simplu, am luat banii oamenilor si le-am dat altceva. Asa si? Pai ei nu stiau ca asa se face? Pai cum, ei nu stiau ca o sa avem la promotie un singur produs din categorie? Pai cum, voi nu stiati ca la tehnologia IMAX nu se poate atasa subtitrare 3D? Pai cum, voi nu stiti engleza? (asta ultima este de fapt venita de la cel de-al treilea stereotip).
O categorie de oameni aparte, des intalnita in cadrul speciei umane. Pai da, nu suntem cu totii supusi greselii? Ba da, dar depinde f mult cum reactionam.
Lamentarea (speciei i se spune lameracius stupidus) nu are nici un efect, pe noi chiar nu ne intereseaza daca vina e a directorului general care s-a zgarcit sa cumpere si ultimele cuie pentru caruta, a tehnicianului care stricat bunatate de produs la implementare sau a Papei de la Roma ca nu a binecuvantat produsul/compania/serviciul.
Agresivitatea (speciei i se spune Barbarus Agresivus) nu isi are locul intr-o relatie win-lose, atunci cand de afli de partea castigatoare a balantei. Ba isi are locul, daca esti in jungla; sau in anumite zone din Berceni.
Sfatul meu: daca tot vezi ca suntem nemultumiti incearca sa ne vorbesti normal si sa ne oferi solutii, nu te limita la a personifica una dintre cele doua specii mai sus mentionate. Ofera-ne o alinare pentru faptul ca ne-ai inselat (asteptarile/trairile) si ca am pierdut (timp/bani/nervi/respectul pentru prestatorii de servicii).

3. “DESTEPTII” SI “DESCURCARETII”
O specie aparte, care se poate afla de asemenea in situatia de la punctul 1 si care de obicei alege sa “rezolve” problema, iar in cazul in care nu poate se va mobiliza ca la urmatoarea situatie similara sa “poata”. De multe ori ni se pare ca genul asta exista peste tot si ca este arhetipul romanului. Nu este, ca daca ar fi atunci nu as mai fi avut ce sa scriu la punctul 1 si probabil ca nici la punctul 2.
“Desteptii” vor gasi intotdeauna pretexte pentru a justifica modul de lucru al celor de la pctul 2 si pentru a-i convinge pe cei de la pctul 1 ca sunt singurii vinovati. Si se bucura ca lor nu li s-a intamplat la fel.
Sfatul meu: migrati spre categoria nr 1 sau taceti.

Am descoperit ca pana acum eu personal am fost in absolut toate cele 3 categorii de-a lungul timpului, iar in prima categorie probabil ca voi ramane pana la sfarsitul zilelor (n-am ce face, e zodia de vina! ). Am mai descoperit ca toate cele 3 stereoripuri sunt vindecabile. Greu, dar se poate… cu cat avem mai multi de nr. 1 cu atat se vindeca mai repede si mai tare, devine imposibil sa migrezi catre nr.2. Oare daca atrag mai multi catre zona nr 1 o sa reusesc in timpul vietii mele sa anihilez numerele 2 si 3? Poate ca da, daca ma ajuti si tu. Join 1. CLIENTI NEMULTUMITI!

Guest post: Unul dintre prietenii mei isi descrie o experienta demna de toata jena, daca va tenteaza sa mergeti la Teatrul Foarte Mic pls beware. Sunt curios daca dl Florin Calinescu, care apare pe site-ul lor drept director, are habar cum se poarta angajatii lor cu clientii.

Experienta neplacuta la Teatrul Foarte Mic, intelegem ca e “foarte mic” dar asta nu inseamna ca ar trebui sa platim un bilet si sa stam in picioare, nu?

De rezervarea online oricum nu s-a tinut cont, cu toate ca au trimis mail sa ne confirme ca locurile au fost rezervate, asta se intampla cu 4 zile inainte. In fine, ajunsi acolo i-am cerut doamnei sa verifice listele, erau 2 locuri rezervate, reduse pt studenti si un loc intreg. Nu era pe nicio lista numele nostru, si am cerut atunci bilete, numai ca nu mai aveau bilete cu pret redus pt studenti ci doar cu pret intreg (am zis asta e, platim intreg daca tot am ajuns, cu toate ca nu era corect pt cei 2 studenti).

Am platit biletele si am urcat in sala, urmand sa aflam ca de fapt pe bilet nu exista niciun loc trecut, deci nu prea aveam unde sa ne asezam, sala fiind plina. Deci aveam o problema, am iesit sa intrebam, o doamna care se ocupa de “organizarea spectatorilor” ne-a spus sa ne asezam in randul 3, special pt cei care au bilet fara loc (n-am inteles asta, dar nu mi-am batut capul), am mers in sala, randul 3 fiind tot ocupat si de altfel nici un alt loc unde ne-am fi putut aseza.

Iesim si le spunem ca nu avem unde sa stam si excludem varianta de a sta in picioare pe durata spectacolului. Se ridica o doamna si ne conduce din nou in sala (am inteles la final ca era regizoarea tehnica la aceasta piesa, pesemne ca uitase sa mai aduca recuzita in sala, cateva scaune in plus, pt ca nu mai stiai unde se termina sala si unde incepe scena, adusesera scaune de afara si mai construisera cumva inca 2 randuri de 6,7 locuri), in fine, intram in sala cu acea doamna, face semn ea catre randul 3 pt a ridica 3 persoane, si ne spune noua sa ne asezam pt ca acelea sunt locurile noastre, nu se ridica decat 2 persoane, noi fiind 3 ; am observat ca mai era un loc exact in spatele acestor scaune si am zis ca stam separati, nu-i problema: 2 in fata unul in spate.

Nici nu ne-am asezat bine si a venit o alta doamna, cu un cuplu sa ne ridice deoarece noi stateam pe locurile lor rezervate. Maxim am spus ! )) Vai , dar ce norocosi, lor nu li s-a pierdut rezervarea! Numai la noi se intampla asa.
Oricum mai devreme pe tema cu rezervarile, un grup dupa putin scandal a renuntat si a plecat acasa, pt ca vindeau bilete dar ei locuri libere in sala nu mai aveau.

Ne-am enervat si noi, pt ca deja coborasem de 2 ori si ne tot pasau dintr-o parte in alta. Ne-am hotarat sa iesim si sa venim data viitoare, mi se parea un pic bataie de joc. Asa ca am iesit cerandu-ne banii inapoi. Dar, protest! Ne spune ca nu are cum sa ne dea banii inapoi, pe un ton destul de ridicat, noi reluam discutia cat de cat cu calm, explicandu-i doamnei cu biletele (care pun pariu ca ea nu a vazut in viata ei o piesa de teatru, jobul ei fiind doar sa taie bilete), ca, in primul rand noi am facut rezervare de cateva zile, si nu e vina noastra ca ei au pierdut lista, in al doilea rand am cumparat bilete pt ca ne-au asigurat ca gasim locuri, dar dupa ce am coborat si am urcat de 2 ori si ne-au pus pe scaune apoi ne-au ridicat, nu vad cum am fi putut accepta in final sa stam in picioare sa vedem piesa.
Si tot ei erau cu tonul ridicat la noi, pt ca eu incercam sa-mi pastrez calmul si sa nu am acelasi ton de mahala cu ei ci doar sa le explic de ce imi vreau banii inapoi.

Intr-un final ne-au dat banii dar cu amenintari si injuraturi, nu am cuvinte sa redau exact cele adresate. Iar in timp ce ne indreptam spre iesire am auzit-o pe doamna regizoare … “uite ce se intampla cand faceti manevrele voastre” nu am inteles exact, probabil angajatii lor au inteles mai bine. Imi pare rau ca nu am avut o camera sa filmez, chiar imi pare atat de rau! Ar fi fost frumos sa vada si alte persoane ce comportament au unii intr-o institutie asa zisa de cultura!