Un VOT pentru viitor

Azi am reusit o performanta deosebita, prima de acest gen: am facut parte din cei 75% de romani “foarte ocupati”. Si nu imi pare rau. Pentru ca mi-am promis ca de-acum inainte voi fi “foarte ocupat” pe perioada nedeterminata. Experienta a dovedit un lucru: indiferent de cat timp am consumat pentru vot, indiferent pe cine am votat, lucrurile merg la fel in tarisoara romaneasca. So, why wasting my time?…

Au fost tot felul de motive: daca nu votam o sa iasa Vadim si o sa fie nasol, daca nu votam o sa trimita ungurii parlamentari la Bruxelles si o sa ceara autonomie pt Harghita si Covasna, o sa ne intreaca bulgarii, o sa ploua cu broaste, o sa citeasca Becali o carte, etc
Isn’t that BULLSHIT? (cum bine zice Dragos intr-un post conform cu realitatile mioritice)

So, i’m sick and tired of bullshit…

LATER EDIT: Tolo zice despre”majoritatea tacuta”; probabil ca s-a enervat de absenteism. Il poti invinovati? Nu, nu pe el, ci pe altii

Chiar ca trista…

Cristi spune cateva cuvinte despre cazul cu bebelusul, caz care te face sa te intrebi pana unde pot merge lucrurile in Romanica…

Dureros: …ma face sa ma gandesc ca am putea fiecare dintre noi sa fim in locul lor…
Trist: … ma face sa ma gandesc ce orori as putea comite daca as fi in locul tatalui copilului…
Tragic: … ma face sa cred ca in RO o viata de om nu merita 45 de minute de atentie.

Despre P.R.O.S.T.I.E.

Doamne, ce bine le zice Razvan!… Acum ceva ani auzeam pe la TV despre faptul ca patura mijlocie nu exista in RO si ca odata ce aceasta va deveni predominanta lucrurile se vor schimba. Am pus dezvoltarea uimitoare si cresterea nivelului de trai (masini mai multe, volume cheltuite din ce in ce mai mari) pe seama dezvoltarii acestei paturi si nu a micsorarii dobanzilor la credite. Si totusi… unde sunt oamenii de conditie medie?

Fiero di essere Romeno

O campanie interesanta pornita de  Tudor Prisacariu, sustinuta de Imagine Romania si vazuta la Bogdan Gavrila.

Leapsa la Claudiu, Maddy, AmDraci …

Bucuria frustrarii

Astazi am citit pe blogul lui Tolo un articol… Un articol sportiv…

“presa anticipează că fotbalul românesc va pătrunde în nivelul următor [...] în momentul în care o echipă din Provincie va cîştiga campionatul. N-am crezut că se va numi CFR Cluj.”

Din curiozitate citesc mai departe… din curiozitate citesc comentariile… din aceasi curiozitate intru pe Sport365 pentru mai multa informatie… si la sfarsit cand nesiguranta s-a transformat in certitudine m-am bucurat.

De ce m-am bucurat ca e pe primul loc CFR Cluj, cand eu nici nu ma uit la fotbalul romanesc?… cand eu nici nu tin cu nici o echipa romaneasca (afara de nationala)?… cand eu nici nu stiu mai mult de 5-6 echipe din campionatul romanesc?… cand pe mine me enerveaza la maxim Jiji, Borcea, Dragomir, Sandu, Copos, suporterii fanatici, etc?…

Era bucuria frustrarii! E ceea ce se intampla in Romania de fiecare data cand cel mic invinge pe cel mare si puternic. Este bucuria omului simplu care STIE ca societatea ii permite vecinului sau bogat sa incalce legea cu buna stiinta si fara remuscari. Este bucuria celui care si-a facut temele cand colegul sau chiulea ca sa bea si sa fumeze. Este bucuria data de confirmarea ca valoarea/reusita/succesul sunt in mainile celor ce muncesc si nu ale unor functionari corupti de la Cotroceni/Victoriei. Este sentimentul ca s-a facut dreptate…

Felicitari CRF CLUJ ca mi-ai (/ne-ai) adus aminte!