7+2 greseli frecvente pe care le intalnim la reclamele online:

1. SUNT PREA COMPLEXE: detaliile nesfarsite dintr-o reclama (fie ea pe un site sau pe telefonul mobil) sunt o cale sigura in a-l plictisi pe user. Cei care puneti toate specificatiile tehnice ale produsului sau lista completa de magazine din tara, opriti-va! Userul va fugi de reclama voastra instantaneu. “Keep it simple!”
2. DUREAZA PREA MULT: teaserele prea lungi, descrierile lungi inainte de a prezenta produsul nu vor avea succes. Sunteti suficient de norocosi ca userul se uita la reclama, nu insistati sa il “hraniti” cu informatii inutile si plicticoase inainte de a-i arata despre ce este vorba.
3. PLINE DE AMBIGUITATE: Urmarea unei reclame de succes este declansarea dorintei de a cumpara, nu generarea de intrebari suplimentare (”oare o avea si aia?”, “oare cum gasesc de unde sa cumpar”, etc). Teasing-ul este bun DOAR in anumite conditii.
4. SUNT NEATRACTIVE VIZUAL: culorile sterse sau amestecul de culori si text pot induce ideea de vechi/urat si pot scadea interesul pentru reclama. Se recomanda folosirea imaginilor clare (daca se poate nu abstracte), a culorilor primare cu o intensitate si un contrast foarte bune.
5. FOLOSESC FLASH FARA UN SCOP PRECIS: Rezultatele pe reclamele statice sunt in anumite situatii mai bune decat pe reclamele flash. De ce? Mesajul din reclamele statice, neavand la dispozitie Flash/miscarea pentru a atrage atentia,  se bazeaza doar pe imagini care genereaza interes si texte la obiect – exact ce este nevoie in mediul digital.
6. SUNT DIFICIL DE CITIT: Obiceiul clientilor de a folosi reclamele de pe print/tv/radio pentru zona de online/mobile este de obicei gresit. Briz-brizurile vizuale din print nu se potrivesc pe online, cele mai eficace reclame se bazeaza pe uniformizare (acelasi font, aceeasi dimensiune, acelasi stil).
7. NU COMUNICA BENEFICIILE PRODUSULUI: Diferenta dintre afisarea de caracteristici ale produsului si nu a beneficiilor oferite poate face oricand diferenta in media digitala. Singura intrebare pe care trebuie sa si-o puna userul care vede reclama este “Cu ce ma ajuta pe MINE asta?” – “What’s in it for me?”

7+1. NU SUNT TESTATE/OPTIMIZATE: Mediul digital iti permite sa testezi in acelasi timp mai multe variante de reclama si sa optimizezi “din mers”, pastrand varianta cu rezultatele cele mai bune. Ce ii opreste pe advertiseri sa creeze mai multe variante ale aceleiasi reclame si sa le ruleze simultan? Nimeni nu stie…

7+2. NU SUNT TARGETATE: Beneficiile digital media sunt date de posibilitatile avansate de selectare a publicului tinta (asa-numita targetare). Targetarea permite o focusare asupra principalilor useri interesati de produsul/serviciul clientului. “No more wasting of the rice on the goose” – traducere mot-a-mot din romana (stiu ca rice nu inseamna orz, dar suna mai bine asa)

Sursa: AdAge.com

Publicitatea pe mobil s-a dezvoltat enorm in ultimii doi ani, in paralel cu cresterea zonei de terminale mobile si a serviciilor adiacente. Metodele de publicitate pe mobil utilizate pana acum au fost:
- bannere de mici dimensiuni in aplicatii (unul dintre principalii playeri care livreaza bannere pe mobil este AdMob)
- bannere text plasate intr-unul dintre colturile ecranului
- constructia de site-uri dedicate / landing page-uri
- SMS / MMS (dar intra in alta categorie de publicitate pe mobil)

In Romania zona de display advertising (bannere) pe mobil a cunoscut o crestere importanta odata cu lansarea in cursul lui 2008-2009 a versiunilor de mobil ale principalelor site-uri (m.newz.ro, m.hotnews.ro, m.cinemarx.ro, etc). 2009 a adus concursuri in exclusivitate pe mobil organizate atat de principalii operatori de telefonie mobila cat si de proprietarii de mobi-site-uri.
La nivel mondial zona de display pe mobil este blocata in aceeasi zona a bannerelor mici si a reclamelor text (cu un aspect neatractiv). Specialistii considera ca aceste limitari in afisarea de reclama au incetinit cresterea pietei de mobile advertising (e hilar sa spui ca a incetinit cresterea pietei din SUA, a carei valoare estimata pt 2009 a fost de 416 milioane de dolari).

The only large numbers on the table are the prices of the acquisitions—not the amount of revenue they’re generating
Mark Read, CEO of WPP Digital

Ca urmare s-a putut observa interesul companiilor mari spre investitii in zona de mobile, cele mai importante stiri fiind achizitia AdMob de catre Google (750 milioane dolari) si a companiei Quattro Wireless de catre Apple (se zvoneste ca Apple a dorit sa cumpere AdMob, dar Google a facut overbid). Bineinteles, rezultatele nu intarzie sa apara si se asteapta ca Google sa lanseze in urmatoarele zile un nou format de reclama pe mobil strans legat de cautari – la o cautare pe mobil de pizza se vor putea afisa reclame cu un numar de telefon al unui restaurant care livreaza pizza si la click pe reclama se va putea apela direct numarul restaurantului.

In zona Apple asteptarile se leaga de monetizare mai buna pentru cele peste 140 000 de aplicatii existente in prezent in AppStore:

“[Apple will offer] a seamless way for our developers to make more money on their apps, especially those that are providing free apps.”

De asemenea, odata cu recenta lansare a iPad se deschide o oportunitate importanta pentru advertiseri – practic un nou canal de comunicare cu userii.

Cum folosesc advertiserii publicitatea pe mobil

VW SUA a angajat o companie dedicata pentru a-i seta strategia pe zona de mobile si au lansat un portal mobil si au facut chiar lansari de modele VW prin intermediul acestui portal. Viitorul este in dezvoltarea de servicii pentru clientii marcii, pe care acestia sa le poata folosi de pe mobil: programare la service, plata facturilor, etc.

NIKE a lansat de curand o platforma de social-media specializata, NIKE True City, prin care anunta lansarile de noi produse, ofera continut premium si sugestii de locatii interesante in cateva orase. Producatorul de sportswear mai are in portofoliu cel putin 4 aplicatii pentru mobil care acopera diverse arii de activitate (running, football, etc).

Prin utilizarea unor servicii dedicate gen Loopt advertiserii pot oferi discounturi sau bonusuri, pot porni concursuri sau interactiona cu posesorii de telefoane mobile in functie de locatia acestora (de ex: daca un user a intrat de 3 ori intr-o saptamana in magazin a patra oara poate primi o reducere de X%).

Concluzie
Piata de mobile este inca in forma incipienta chiar si in SUA, urmatorii ani avand previzionate cresteri cu 300% pentru partea de mobile advertising.
In Romania primul pas (mic, dar important) a fost facut prin orientarea publisherilor spre zona de mobile si crearea site-urilor dedicate. Urmeaza o crestere impresionanta a bugetelor alocate odata cu cresterea pietei de terminale inteligente (smartphones) si a consumului de informatie pe telefonul mobil (sa nu uitam ca acoperirea pe zona de mobile este de peste 100%, comparativ cu zona de online unde se “zbate” pe la un 30%).

Sursa: WallStreet Journal

CareerBuilder.com a scos la inceput de 2010 o serie de promo-uri funny despre cum sa iti gasesti slujba potrivita. Dintre toate am ales pe cel care mi s-a parut cel mai funny, pe restul le puteti vedea aici: http://bit.ly/5cjYBe

Statistica pe 2009 – Stii ce s-a intamplat in 2009 pe Internet la nivel global? Eu am facut ochii mari

EMAIL 2009
90 trilioane emailuri trimise (1 trilion = o mie de miliarde = 1 urmat de 12 zerouri, detalii aici)
247 miliarde emailuri pe zi
1.4 miliarde utilizatori de email
100 milioane useri noi comparativ cu 2008
81% procentul mesajelor spam ~ 200 miliarde spam-uri pe zi
24% cresterea procentului de mesaje spam fata de 2008

WEBSITES
234 milioane site-uri pe glob
47 milioane de site-uri noi in 2009

SERVERE
44.6% servere Apache (+13.9%)
21% servere IIS (-22.1%)

DOMENII WEB (NUME DE DOMENIU)
81,8 milioane domenii .COM
12,3 milioane domenii .NET
7,8 milioane domenii .ORG
8% mai multe domenii decat in 2008

USERI PE INTERNET
1.73 miliarde useri pe glob (septembrie 2009) – adica ~ 26.6% din totalul locuitorilor
18% cresterea numarului de useri fata de anul precedent

SOCIAL MEDIA
126 milioane bloguri – aici am contribuit si eu
27,3 milioane tweets pe zi (noiembrie 2009)
4,25 milioane followeri pt cel mai “urmarit” cont de twitter ( @aplusk – Aston Kutcher)
350 milioane oameni pe Facebook
500 000 aplicatii pt Facebook

POZE
4 miliarde poze pe Flickr (octombrie 2009)
2.5 miliarde de poze “urcate” pe Facebook pe luna

VIDEO
1 miliard de video-uri pe zi pe YouTube (!!!)
182 videoclipuri urmareste in medie un user pe luna (in USA)
82% dintre userii de internet urmaresc si video online (USA)

BROWSERE WEB
Internet Explorer (IE) – 62,7% market share
Firefox (FF) – 24,6% m.s.
Chrome – 4,6% m.s.
Safari – 4,5% m.s.
Opera – 2,4% m.s.
Others – 1,2% m.s.

VIRUSI SI SPYWARE
148 000 computere infectate pe zi (zombie computers)
2.6 milioane vulnerabilitati informatice la inceputul lui 2009
921 143 noi potentiale amenintari adaugate de Symantec in baza de date in Q4 2009

Sursa: Internet Pingdom
Data sources: Website and web server stats from Netcraft. Domain name stats from Verisign and Webhosting.info. Internet user stats from Internet World Stats. Web browser stats from Net Applications. Email stats from Radicati Group. Spam stats from McAfee. Malware stats from Symantec (and here) and McAfee. Online video stats from Comscore, Sysomos and YouTube. Photo stats from Flickr and Facebook. Social media stats from BlogPulse, Pingdom (here and here), Twittercounter, Facebook and GigaOm.

Carrefour mi-a furnizat o surpriza placuta astazi, una de care nu am parte decat rar in Romania. Asa ca mi-am zis ca e musai sa o mentionez, pt unicitatea intamplarii si pt ca trebuie sa stim ca se poate si asa. Hai sa va zic!…

Pe 20ian am cumparat de la Carrefour 6 (sase) cutii de branza cu smantana Lacteea, unul dintre cele mai gustoase produse din segmentul sau. M-am bucurat ca au “bagat” si la Carrefour, ca pana acum eram nevoit cand plecam de la Carrefour sa ma opresc la Cristim pt respectiva branzica.
Totul bine si frumos, bucuria bucurie, smantana smantana…
Ieri ma trezesc sa deschid prima cutie: ma uit pe capac – expira pe 27 ian, asa ca ii dau bataie! Dupa prima lingurita am simtit ca mi se face rau, un gust de vechi/stricat. Iesind anevoie din baie, dupa un spalat pe dinti viguros, zic sa incerc alta cutie – ma stiti ca sunt impaciuitor din fire .
De data asta cu precautie, ca atunci cand incerci apa marii cu degetul mare… Miros inconfundabil de stricat, gust la fel. Dupa inca doua cutii desfacute incepusem sa vad roz-bombon cu picatele verzi.
Si uite asa, mai mult nervos ca n-am putut beneficia de micul dejun al campionilor, branza cu smantana!, bag cutiile in traista si ma duc la Carrefour, inarmat cu toate pledoariile si argumentele pe care trebuie sa le aduca in Romania un client tepuit.
Ajung la receptie, imi cheama o tanti prin telefon, vine tanti si ii povestesc eu ce si cum si surpriza!!! ma intreaba daca vreau sa le schimb cu altele sau sa le returnez si sa iau banii. Eu cer produsul, tanti se duce si imi aduce de la raft, desface o cutie si imi da sa gust dupa care mi le pune in traista si isi cere scuze pentru toata intamplarea.
Eu, ramas cu argumentele si pledoaria in gat, mai mai ca nu vroiam sa plec… Pana la urma am plecat multumit acasa, dupa nu mai mult de 10 minute petrecute in Carrefour!

Damn, that was a nice surprise! )

Asa ca pe drum am inceput sa ma gandesc de ce prima reactie a fost sa inventez scuze si sa aduc argumente cand era normal sa se intample ce s-a intamplat (cel putin intr-o tara civilizata, ar fi fost). 10x Carrefour ca m-ai pus pe ganduri si mi-ai aratat ca se poate si in RO!